sâmbătă, 25 ianuarie 2014

Defapthabarnam.

Înțeleg prin ce treci.
   Azi te gândești dacă să te trezești la 8 sau la 10, te mai rostogolești o dată în pat și până să te rogi să-ți strige cineva din spate să nu-ți faci griji, constați că ești dezvelit și că deja nu mai contează. Ești așa de treaz de tine că ora e doar o etichetă în care e înfășurat ceasul din perete, ești așa de treaz că preferi să privești gloata de la fereastră.
Înțeleg prin ce treci.
   Te-a întrebat cineva acum câteva minute dacă ești romantic și n-ai știut ce să răspunzi.Dar te vedeai departe, la tarabe zicând: Serviți-mă, vă rog, cu un kilogram de zâmbete la pachet, cu o pereche de pleoape întredeschise asezonate cu vorbe amețitoare; Păstrați restul, eu mă duc să stau pe o bancă la răsărit.
Înțeleg prin ce treci.
   Habar nu ai prin ce treci, dar te simți bine să auzi că nu ești singurul.Pe moment. Apoi te întrebi cum de eşti aici, apoi acolo, apoi niciunde. Eşti unul între acei mulţi şi niciunul în tine însuţi, eşti un plop şi eşti o pădure, eşti...şi, nu eşti.Cine eşti ?
Înţeleg prin ce treci.
   Şi nu mai ştii cum să suporţi tăcerile, cum să asculţi pauzele dintre cuvintele nespuse, cum să te supui legilor nescrise ale junglei care îţi zace orizontal în suflet.Şi te gândeşti cum ar fi să-i dai un scaun, aşa , să se aşeze vertical.Dar nu...Te simţi deculţ într-o tavă de jar şi ştii că îţi place.Dar n-ai mai ars niciodată aşa şi brusc ai revelaţia unei păsări phoenix. Oare zbor, mă, şi eu ?Nu zbori, eşti mai înnegurat ca noaptea, eu ştiu asta.Pentru că...
Înţeleg prin ce treci.
   Îți cauți disperat viciile și încerci să le ordonezi, ca să te minți din nou că știi ce e cu tine.Găsești apoi o melodie pe youtube care pare să rezume tot ce simți , te crezi zeu gândindu-te că nu mai știe nimeni asta.Ești, până la urmă, dincolo de ei și dincoace de tine.
Înțeleg prin ce treci.
  Îi vezi apoi pe toți.Te condamnă și te cred slab pentru că ai ales să te comporți așa.Îți pasă mai mult decât crezi, mai mult decât are impresia portăreasa aia căreia îi zâmbești în fiecare dimineață, ca să vadă cât de jovial ești mereu.Păi îți pasă pentru că știi că pe undeva, dedesubtul umorului tău se ascund decizii cărora e cam târziu să te sustragi.Mai mult, ești lucid în toată cursa asta nebună și te doare de fiecare dată când pleci de la ei.Poate nu știi, dar ești om.
Înțeleg prin ce treci, îți spun.

   

Un comentariu: