joi, 23 mai 2013

De-a v-aţi ascunselea.


~Joacă-te de-a v-aţi ascunselea cu mine.Eu număr descrescător şi tu te camuflezi, joacă-te...mă voi juca şi eu la rându-mi cu tine, te vei întoarce cu spatele să nu mă vezi iar eu te voi lua în braţe, prefăcându-mă că ai fost prea bun la jocul ăsta şi m-ai găsit mult prea repede.Tu te vei supăra şi îmi vei spune să mă mai ascund o dată, dar eu mă voi plictisi şi te voi lăsa să contorizezi minutele. ~


   Cred că ne spunem multe când nu vorbim.Tu îmi faci bagajele în gând la un interval de 3 minute şi mă scoţi afară pe uşa din spate, ca să nu mă zărească inima aia a ta care s-ar ruşina probabil să te ştie aşa de copil.Eu constat că nu e nevoie să îţi repet că azi mi-ai spus "te iubesc" atât de maşinal încât credeam că e vocea aia enervantă de la metrou.Şi, uite-aşa ne luăm în braţe şi pălăvrăgim până uităm să ne învelim sufletele.
  Noi ne spunem multe când nu vorbim.Tu nu ştii de fapt că eu te calc pe picioare de mii de ori în gând, asta pentru că mi-ai spus azi că nu mi-ar sta bine cu rochia pe care am cumpărat-o cu privirea  deja de mult timp.Tu mă strângi de mână şi mă priveşti de parcă mâine ne-am căsători, dar ştiu că , în sinea ta, te şi vezi copilărind prin cămine studenţeşti.Eu chicotesc.De-ai ştii tu că eu sar coarda şi acum în fiecare seară...
   Sigur că ne spunem multe când nu vorbim. Mă tragi de mânecă să nu mă stropesc de noroi, îmi spui să am grijă, să nu mai port tocurile alea cele mai înalte, că într-o zi sigur nu o să mai fii prin preajmă să mă mai cerţi, dar eu ştiu că m-ai împinge adesea în baltă numai ca să îţi dau dreptate. Eu îţi zâmbesc pe sub şuviţe şi îţi spun cât de drag îmi eşti, dar, de fapt, îţi tot repet în gând că nu îmi place să mă cocoloşeşti cu alinturi ca pe un prosop care încă mai păstrează după fiecare duş forma mirosului.
   Mă gândeam să-ţi spun azi că nu îmi place deloc felul în care pleci de fiecare dată când ne vedem ca şi cum ai aştepta să te strig din spate, dar îţi văd ochii răsărind de nicăieri şi mă prefac că nici nu mi-a trecut asta prin cap.Tu îmi prinzi faţa în mâinile tale calde şi mă pupi părinteşte, apoi îţi duci dragostea la culcare şi îmi sechestrezi toată fiinţa pe motiv că nu am ştiut cum să răspund gesturilor tale. Ce să fac dacă atunci când mi-ai spus cât de dulce sunt, eu mă şi vedeam înfulecând ciocolată?
   Noi ne spunem multe când nu vorbim, mai ales atunci când îmi închizi telefonul şi eu tot aş mai vrea să îţi răsuflu aşa, simplu, să crezi că sunt melancolică şi să îmi mai spui o dată cât de mult adori asta.Dar tu închizi şi râzi în subconştient, imaginându-ţi cum o să mă împiedic eu de încărcător şi o să cred că e din cauza ta.

   Nu ne mai jucăm, că s-a luminat de ziuă şi, ia-uite ce om matur sunt!Aşa că iau decizia că nu e nevoie să îţi mai spun şi azi că te iubesc, asta pentru că mi-ai spus-o tu de dimineaţă, dar, eh, ştii tu că te iubesc, nu?